Beneficiile incredibile oferite de seminte si uleiurile alimentare

seminte-de-in

Alimentele sunt ceea ce punem în farfurie când ne aşezăm la masă. Dincolo de ceea ce vedem, va trebui să înţelegem din ce sunt constituite acestea, cum sunt ele de folos organismului nostru, şi în ce fel putem beneficia în mod optim de calităţile lor.

Hrana pe care o ingerăm ne furnizează după cum ştim o mare parte a energiei de care avem nevoie ca să trăim şi să ne desfaşurăm activitatea cotidiană. Pentru a beneficia în totalitate de calităţile alimentelor acestea trebuie consumate în stare cât mai naturală. Astfel, fructele şi unele legume sunt mai benefice pentru sănătate în stare crudă, în timp ce cerealele şi leguminoasele îşi sporesc proprietăţile nutritive prin fierbere completă, corespunzătoare.

Marele chimist american Linus Pauling, arată în cartea sa “Chimie Generală”, că toate organismele vii ce există pe planetă, de la virus la om, sunt alcătuite din proteine ale căror molecule sunt constituite din lanţuri de aminoacizi, a căror pictogramă arată ca o înşurubare spaţială de tip levogir.

Într-o valoroasă lucrare cu privire la cancer, Dr.D.Ionescu Pantelimon, spune că : “toate ţesuturile necrozate(moarte) au aminoacizi dextrogiri, adică filetele şuruburilor în spaţiu sunt invers celor vii, adică spre dreapta”. Deasemenea Dr.Rada, în1973, arată că “după moartea celulelor, moleculele levogire se transformă în dextrogire.”

În urma numeroaselor studii s- a ajuns la  concluzia că alimentele vii, fructe şi legume, seminţe, miere, etc. sunt benefice, levogire şi dau viaţă şi sănătate. Alimentele vii supuse încălzirii în procesele culinare cunoscute, nu numai ca îşi pierd total enzimele şi cea mai mare parte din vitamine, dar prin tratatrea lor  termică , 50% din moleculele levogire, vii, se transformă automat în dextrogire, adică sunt “omorâte”.

Un subiect foarte discutat în majoritatea studiilor cu privire la alimentaţie este cel cu privire la grăsimile alimentare.

Grăsimile joacă un rol crucial în menţinerea stării de sănătate a corpurilor noastre, iar a le elimina total din alimentaţia noastră înseamnă a ne expune organismul unor carenţe nutriţionale grave. Secretul este să folosim grăsimi sănătoase, nu grăsimi saturate (solide la temperatura camerei) care infundă arterele, elemente nenutritive pe care din păcate majoritatea oamenilor le consumă din alimentele de tip fast-food sau aşa numitele uleiuri “parţial hidrogenate” (margarina).

Numărul mare de calorii furnizate de grăsimi fac din ele surse valoroase de energie.  Grăsimile sunt importante în organism şi pentru că:

- sunt folosite în jurul nervilor, în creier şi pentru producerea de hormoni. Fără grăsimi sănătoase oamenii nu ar avea energie, nu ar fi capabili să gândească şi nu s-ar putea coordona.

- ajută la absorbţia vitaminelor care sunt solubile în grăsimi, şi anume vitaminele A,D,E,şi K.

- totodată grăsimile oferă saţietate, aromă, gust hranei şi încetinesc digestia.

- astfel 20-25% din aportul zilnic de calorii trebuie să provină din grăsimi. Există riscuri legate atât de un consum prea mare de grăsimi, dar şi de un consum insuficient.

Cea mai bună soluţie este aceea de a include grăsimile în alimentaţia noastră prin intermediul nucilor, alunelor, seminţelor, măslinelor, a fructului de avocado etc.  Aceste alimente sunt toate surse naturale de grăsimi sănătoase, incluzând “omega 3” şi “omega 6”.

Ne vom opri de această dată doar asupra câtorva din cele mai importante seminţe:

 

Nucile: asigură funcţionarea optimă a creierului (nu este o întâmplare că miezul de nucă are forma creierului), stimulează sinteza dopaminei, prevenind astfel boala Parkinson, este o sursă importantă de vitamine precum A,D,E,F, nuca deţine recordul în asocierea  zinc+cupru+mangan, care este cel mai mare distrugător natural al radicalilor liberi şi al celulelor canceroase, asigură o protecţie redutabilă vasculară anti-aterosclerotică, ameliorând totodată profilul lipidic şi glucidic, are proprietăţi antiinflamatoare, antireumatice,imunostimulatore previne şi tratează eficient depresiile.

Seminţele de Chia: foarte puţin cunoscute la noi, dar de o mare valoare nutritivă, seminţele Chia ocupă un loc important cand vine vorba de complexitatea şi bogăţia nutrienţilor. Au un conţinut mare de acizi graşi esenţiali  Omega 3, fapt ce ajută la scăderea şi menţinerea unui echilibru normal al colesterolului, cât şi la menţinerea unei presiuni arteriale normale. Aceste seminţe conţin de 5 ori mai mult calciu decât laptele integral şi de 13 ori mai mult magneziu decât broccoli, au totodată o concentraţie  de 3 ori mai mare de antioxidanţi decât afinele cunoscute ca fiind unele din cele mai bogate surse de antioxidanţi. Au un conţinut mai mare de proteine decât soia şi  conţin mai multă fibră decât seminţele de in. Toate aceste proprietăţi fac din seminţele Chia un minunat izvor de energie.

Seminţele de in: După cum ştim seminţele de in sunt cea mai bogată sursă de acizi graşi omega 3. Acest fapt le conferă o serie de calităţi de excepţie, fiind anti-inflamatoare, anti-cancerigene, anti-reumatice, anti-oxidante. Trebuie căutate uleiurile obţinute prin presare la rece, extrase şi ambalate fără a fi încălzite.

Seminţele se susan: previn artrita, osteoporoza având un conţinut mare de calciu, fier ,zinc, fosfor, magneziu, conţinut proteic mai mare decât carnea cu 50%. Aceste semniţe ajută totodată la detoxifierea rinichilor, a ficatului, întăresc sistemul imunitar al organismului. Pentru absorţia maximă a substanţelor nutritive existente se recomandă măcinarea şi consumul imediat al acestora. Se recomandă prepararea laptelui de susan.

Cele mai mari concentraţii de acizi graşi esenţiali (omega 3 şi omega 6) se găsesc în uleiul de in, cânepă, rapiţă şi măsline.

Totuşi alimentul numit ulei trebuie consumat cu moderaţie. Înlocuiţi uleiul de floarea soarelui cu ulei de măsline, iar beneficiile nu vor întârzia să apară. Uleiul de măsline creşte calităţile terapeutice ale uleiului de in, în vreme ce uleiurile bogate în omega6  (floarea soarelui), le reduc semnificativ până la anulare.

De  reţinut:

- a nu se prăji nimic în ulei, acesta trebuie adăugat mâncării gata preparate după ce focul a fost stins.

- să citim bine eticheta când achiziţionăm un ulei, de preferat ar fi cel de măsline. Vom cauta următoarele informaţii:

-monosaturat (M)  -menţin vasele de sânge curate.

-polisaturat (P)  – trebuie sa fie cât mai mic

-saturat (S)  – înfundă vasele de sânge. Trebuie ca   S ≤  13 gr

raportul  M/P  ≥ 6 

Ca şi o concluzie în tabelul de mai jos, găsiţi o prezentare comparativă a principalelor uleiuri alimentare.

Ulei de floarea soarelui

Ulei de masline

Ulei de in

Proprietăţi

Pro-inflamator

Pro-Reumatic
Pro-Cancerigen

Neutru,(nici-nici)
Protector vascular şi gastric

Anti-inflamator
Anti-reumatic
Anti-cancerigen

Obţinere

Obligatoriu sa fie extras prin metoda presării la rece

Este bine sa fie extras prin metoda presării la rece, dar nu e obligatoriu

Obligatoriu să fie extras prin metoda presării la rece

Ambalare

Este obligatoriu să fie ambalat şi comercializat în sticle brune şi ferit de lumină.

Este bine sa fie păstrat în sticle brune, dar nu este obligatoriu. Trebuie păstrat la întuneric.

Este obligatoriu să fie ambalat şi comercializat în sticle brune şi ferit de lumină.

Prajire

Devine toxic prin refolosire după prăjiri repetate.

Are o rezistenţă remarcabilă la prăjire şi refolosire; devine totuşi toxic după o perioadă mai mare de timp.

Devine toxic prin prăjire şi/sau refolosire.

Gust/Miros

Nu are gust şi nici miros.

Nu are gust şi nici miros.

gust uşor amărui şi miros de peşte din cauza ALA (acid alfa-linoleic).

 

Adriana Munteanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>